CANICULA, noul flagel al societății de astăzi? Climatologul Roxana Bojariu: „Se accelerează, punându-ne în situația de URGENȚĂ climatică”

România s-a încins, la propriu, anul acesta. Au fost și sunt în continuare anunțate călduri teribile, în care organismul se topește la un simplu contact cu căldura de afară. Totodată, au existat multe avertismente ale medicilor, dar și voci ale oamenilor care mărturisesc că temperaturile extrem de ridicate au ajuns să omoare sau să schimbe funcționarea normală a vieții de zi cu zi.

Roxana Bojariu, climatolog în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), a făcut, în exclusivitate pentru Gândul, o radiografie a anului 2024, explicând cauzele și repercusiunile valului de caniculă la nivel global, dar mai ales în România.

• Anii cu cele mai multe zile caniculare succesive sunt 2007, 2015, 2021 și 2024.
• 2024 este anul cu noi recorduri meteorologice, spune Roxana Bojariu.
• Pericolele stresului termic sunt legate de limitele capacității de adaptare a organismelor vii la episoadele caniculare prelungite.
• Cea mai mare temperatură din România a fost înregistrată în urmă cu 73 de ani. Pe 10 august 1951, în Bărăgan, temperatura a urcat până la 44,5 grade Celsius.
• Cea mai ridicată temperatură pe Pământ a fost de 56,7 grade Celsius, înregistrată în Furnace Creek Ranch, California, din Valea Morții, Statele Unite, la 10 iulie 1913.

Călduri vechi la vremuri noi: „La Paris, se moare de căldură, este un adevărat flagel”

Dacă ne întoarcem în istorie, valurile de căldură, pe care le simțim din ce în ce mai intense și mai frecvente astăzi ca urmare a încălzirii globale, nu sunt un element de noutate.

Unul dintre cele mai mortale valuri de căldură din Europa a avut loc acum peste 100 de ani, în Franța, în vara anului 1911, când au murit peste 40.000 de persoane, în special copii nou-născuți, potrivit datelor consemnate în presa vremii.

Acum 21 de ani, mai exact în august 2003, tot Franța a suferit una dintre cele mai lungi și mai mortale valuri de căldură din istoria sa. Teroarea valului de caniculă a durat atunci 15 zile și a ucis peste 15.000 de persoane, fiind cea de-a doua cea mai mortală caniculă din istoria Franței, după cea din vara anului 1911.

Specialiștii au înregistrat atunci temperaturi cuprinse între 35°C și 40°C la umbră în Paris. Și atunci, ca și acum, subiectul valului de căldură a ținut prima pagină a ziarelor. Pe 30 iulie 20023, Le Petit Parisien titra: „La Paris se moare de căldură, este un adevărat flagel.”

Cum s-au accentuat valurile de căldură din ultimii ani

Climatologul Roxana Bojariu a explicat cum sunt generate aceste valuri de căldură și cum sunt ele alimentate:

Valurile de căldură sunt episoade de vreme caracterizate de transporturi de mase de aer mai calde decât în mod obișnuit, între diferite regiuni continentale. Ele sunt manifestări ale variabilității climatice naturale, generate de redistribuirea energiei primite de la Soare, între diferite regiuni ale Pământului, în contextul sistemului climatic complex.

În sine, sunt fenomene naturale, dar pe fondul încălzirii globale, în ultimele decenii, comparativ cu cele precedente, sunt alimentate cu o cantitate sporită de căldură. Există și valuri de căldură maritime, în acest caz fiind vorba de mase de apă mai calde în regiuni ale oceanului planetar”.

Cele mai multe zile succesive caniculare au fost în ultimii 20 de ani. ”2024 vine cu recorduri noi”

2024 este unul dintre anii cu cele mai multe zile succesive caniculare, un fenomen care se repetă tot mai des în secolul XXI.  Roxana Bojariu spune însă că, spre deosebire de ceilalți ani, 2024 va fi anul cu recorduri noi. 

”Anii cu multe zile succesive caniculare au fost 2021, 2007, 2015, dar și 2024 care vine cu recorduri noi, ce le vom evalua cu precizie la încheierea acestei veri.

Depinde ce criteriu alegem, dar cele mai grave valuri de căldură s-au înregistrat mai ales în ultimele decenii – și am exemplificat mai sus verile 2012, 2007 etc – ceea ce este încă un indiciu care ne arată că încălzirea globală – sau schimbarea climatică, cum mai e numită – se accelerează, punându-ne în situația de urgență climatică”, a precizat climatologul ANM.

Deși ultimii ani au fost marcați de valuri de caniculă, cea mai ridicată temperatură înregistrată oficial pe Pământ a fost în 1913, în Statele Unite. România a atins cea mai ridicată temperatură înregistrată de când se fac măsurători în urmă cu mai bine de 70 de ani.

Potrivit Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), cea mai ridicată temperatură a aerului înregistrată a fost de 56,7 °C, în Furnace Creek Ranch, California  – situată în Valea Morții din Statele Unite – la 10 iulie 1913.

Cea mai mare temperature înregistrată în România a fost de 44,5 °C, în Bărăgan – la stația Ion Sion-  la 10 august 1951”, a spus Roxana Bojariu.

Efectele stresului termic: ”Pericolele sunt legate de limitele capacității de adaptare”

Climatologul ANM a vorbit și despre principalele pericole, pentru oameni și ecosistem, în acest context canicular, extrem de sufocant și cu reacții asupra sănătății corpului uman.

Roxana Bojariu a precizat că persoanele în vârstă, cu boli cronice, cum sunt cele cardiovasculare, dar și copiii sunt mai vulnerabili la stresul termic.

„Pericolele sunt legate de limitele capacității de adaptare a organismelor vii la aceste episoade. În cazul oamenilor, vorbim de un efort al întregului organism de a face față stresului termic, efort care este limitat în mod diferit de mai mulți factori, precum: vârsta, starea de sănătate. Copiii și persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile la stresul termic. La fel și persoanele cu boli cornice de tipul celor cardiovasculare, de exemplu.

De asemenea, sunt studii din ce în ce mai numeroase care sugerează că, în marile aglomerări urbane, dintre persoanele cu boli cardiovasculare, mai vulnerabile sunt femeile decât bărbații. Trebuie menționați și alți factori care amplifică impactul stresului termic, mai ales în mediul urban: poluarea urbană și insula de căldură a orașului.

În ceea ce privește ecosistemele, efectele sunt atât asupra speciilor de plante și animale, cât și asupra sistemului lor complex. De exemplu, valurile de căldură favorizează răspândirea și durata incendiilor de vegetație cu consecințe numeroase și complexe, inclusiv asupra sistemelor umane, nu doar asupra ecosistemelor. Studiile sugerează că aceste incendii de vegetație, de exemplu, generează, printre altele, compuși cu grad ridicat de toxicitate”, a detaliat specialistul ANM.

„Reducerea emisiilor ne ajută să ținem încălzirea globală la un nivel gestionabil”

Climatologul a subliniat că, față de anii trecuți, a crescut durata acestui val de căldură și a precizat care ar fi posibilele soluții pentru reducerea frecvenței și a impactului acestor fenomenele extreme, care au ajuns să facă parte din viața noastră în ultimii ani.

„Prognozele meteorologice, precum cele furnizate de serviciile naționale, în cazul nostru de Administrația Națională de Meteorologie, au, în general, un grad ridicat de precizie. Este important să urmărim aceste informații, inclusiv cele atenționate cu coduri galbene, portocalii și roșii, pentru a putea să limităm impactul stresului termic asupra noastră, în contextul activităților noastre zilnice.

În general, creșterea frecvenței, intensității și duratei fenomenelor extreme –  inclusiv a valurilor de căldură – sunt cauzate de schimbarea climatică actuală, care la rândul ei este provocată de emisiile necontrolate ale gazelor cu efect de seră (dioxid de carbon, metan, oxid de azot etc.) rezultate din activitățile umane, mai ales prin arderea combustibililor fosili.

Soluția este clară: reducerea acestor emisii. Pe de altă parte, am modificat deja sistemul climatic, astfel că trebuie să ne adaptăm la efectele deja produse. Reducerea emisiilor ne ajută să ținem încălzirea globală la un nivel încă gestionabil, care să ne permite adaptarea”, a spus Roxana Bojariu.

Meteorologii Accuweather au publicat prognoza meteo pentru luna august

Specialiștii au dezvăluit zilele caniculare și momentul în care România va scăpa de valul de căldură extremă. Potrivit previziunilor, temperaturile ridicate vor persista în majoritatea orașelor din țară, inclusiv în București.

Prognoza pentru luna august în București arată o serie de zile caniculare, cu temperaturi ce vor atinge și depăși 37 de grade Celsius. Astfel, primele zile ale lunii vor fi dominate de un val de căldură intensă, cu temperaturi maxime de 37°C pe 1 și 8 august, și 39°C pe 2 și 9 august. Aceste temperaturi extreme vor continua până pe data de 11 august, când se vor înregistra 39°C.

Când scapă, oficial, România de caniculă

Din fericire, potrivit Accuweather, pe 12 august, România va scăpa în sfârșit de caniculă, atunci fiind o scădere semnificativă a temperaturilor.

În acea zi, maximele vor ajunge la 31°C, o schimbare notabilă care va marca sfârșitul valului de căldură. Această scădere a temperaturilor va continua în zilele următoare, menținându-se constante în jurul valorii de 31°C până la sfârșitul lunii august.

Roxana Bojariu este cercetător științific gradul I și coordonator al grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică din cadrul Departamentului de Climatologie al Administrației Naționale de Meteorologie. Este doctor în fizică al Universității din Bucureşti, specialitatea Fizica Globului, predicție climatică, procese climatice regionale din perspectiva adaptării la schimbarea climei și a planificării dezvoltării durabile în România, riscuri climatice.

Roxana Bojariu este autor sau coautor la elaborarea mai multor rapoarte ale Grupului Interguvernamental pentru Studiul Schimbării Climei (IPCC), cu sprijinul Națiunilor Unite și al Organizației Mondiale, fiind punct național focal al IPCC.

CITEȘTE ȘI:

Anunț oficial | Pe ce dată scapă România de CANICULĂ, potrivit meteorologilor Accuweather

De ce România nu a avut cer roșu-portocaliu ca în Grecia de la PRAFUL SAHARIAN. Climatolog: ”Să ne îngrijoreze mai mult poluarea locală”